Creditorii beneficiaza, in virtutea legii, de un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului, ce constituie garantia  comuna a tuturor creditorilor sai. In temeiul dreptului de gaj general, creditorii pot urmari impreuna si concurent bunurile ce se afla in patrimoniul debitorului pentru realizarea creantelor lor. Cu toate acestea, gajul general, fiind o garantie comuna a tuturor creditorilor aceluiasi debitor, nu confera acestora dreptul de preferinta si dreptul de urmarire, urmand sa-si realizeze creantele numai prin valorificarea silita a bunurilor existente in patrimoniul debitorului, precum si a celor care vor intra in patrimoniul acestuia din urma, si proportional cu valoarea fiecarei creante.

Prin urmare, creditorii chirografari sunt expusi riscului de a suporta eventualele fluctuatii patrimoniale de natura sa conduca la diminuarea activului patrimonial al debitorului, fie prin instrainarea unor elemente de activ in dauna intereselor creditorilor, fie prin contractarea unor noi datorii, astfel incat sansele de realizare integrala a creantelor lor se reduc semnificativ.

In vederea protejarii intereselor creditorilor, legiuitorul pune la dispozitia acestora o serie de mijloace juridice fundamentate pe dreptul de gaj general menite sa creeze premisele necesare realizarii integrale a creantelor acestora, si anume:

       -Actiunea oblica prin intermediul careia creditorul exercita drepturile si actiunile  debitorului in cazul in care acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite  in prejudiciul creditorului;

   –Actiunea pauliana prin intermediul careia creditorul solicita  sa fie declarate inopozabile fata de el actele juridice incheiate de catre debitor in frauda intereselor sale;

       –  Actiunile directe prin care creditorul, in cazurile expres si limitativ prevazute de lege, actioneaza in mod direct impotriva debitorului debitorului sau fara a exista un raport obligational intre acestia doi;

       –  Actiunea in simulatie circumscrisa interesului creditorului uneia dintre parti de a dovedi ca un bun face parte din patrimoniul debitorului sau pentru a-l putea urmari in vederea realizarii creantei sale;

       – Cereri de indisponibilizare a bunurilor debitorului: sechestrul asigurator, poprirea asiguratorie, sechestrul judicar;

          –  Dreptul creditorilor de a interveni in procesele debitorilor avand  ca obiect bunuri din patrimoniul sau (de exemplu procesele de partaj);

      – Dreptul creditorilor ale caror creante provin din conservarea sau administrarea bunurilor mostenirii ori s-au nascut inainte de deschiderea mostenirii de a fi platiti din bunurile aflate in indiviziune inainte de partajul succesoral;

      – Dreptul creditorilor mostenirii de a solicita inventariera bunurilor succesorale, sigilarea si predarea lor unui custode, daca exista pericol de instrainare, pierdere, inlocuire sau distrugere a bunurilor; Ne gasiti pe http://serviciijuridice.com/.

Av Consuela Scarlat