Aderarea PECOS la UE face ca, in scopul asigurarii acelorasi conditii concurentiale pe teritoriul largit al Pietei Unice a UE, sa fie deosebit de importanta aplicarea acelorasi norme atat de catre membri Uniunii Europene cat si de catre candidatii la aderare. Aceasta exigenta nu insemna insa eliminarea negocierilor cu privire la stabilirea unor perioade tranzitorii, cu conditia sa fie vorba despre „derogari” punctuale in privinta duratei si a sectoarelor la care se refereau. Un pericol major era acela ca, o aplicare incorecta sau partiala a aquis-ului deja consolidat al Pietei Interne, sa provoace distorsiuni grave ale pietei si sa afecteze consumatorii din UE indiferent despre ce sector concret ar fi fost vorba. In acest sens, erau de asteptat asemenea perioade tranzitorii, cum deja am aratat, in sectorul PAC, date fiind uriasele diferente dintre sectorul agricol din PECOS si cel al UE. Alte sectoarele problematice alaturi de agricultura, se anuntau a fi cele legate de aplicarea normelor de libera circulatie a bunurilor, protectia sanatatii, a mediului si a consumatorilor, fiscalitatea indirecta, gestiunea frontierelor externe, ajutoarele de stat.

Capacitatea administrativa a statelor candidate de a realiza si gestiona nu numai transpunerea legislativa a aquis-ului comunitar, dar mai ales implementarea acestuia reprezenta „cheia” realizarii unei aderari si, respectiv, integrari reusite atat pentru PECOS cat si pentru UE. Ceea ce se dorea era, pentru cazul Pietei Interne, garantarea continuitatii acesteia fara distorsiuni care sa-i afecteze functionarea.

 

La 28 octombrie 2015, Comisia Europeana a prezentat o noua strategie pentru piata unica pentru a oferi o piata unica mai profunda si mai echitabila, care va aduce beneficii atat consumatorilor, cat si intreprinderilor.

 

In 2016, Comisia va lua masuri pentru:

  • modernizarea sistemului de standarde;
  • consolidarea pietei unice pentru bunuri;
  • reducea barierele in sectoare-cheie, cum ar fi serviciile, constructii de vanzare cu amanuntul;
  • prevenirea discriminarii consumatorilor bazata pe nationalitate sau locul de resedinta;
  • consolidarea si aplicarea preventiva prin reformarea procedurii de notificare;
  • permiterea dezvoltarii echilibrate a economiei de colaborare.